Poate procrastinarea sa-i faca pe studenti mai putin etici?

Ce este etic până la urmă?

Inspiratia este un lucru normal pentru că nu ai cum să vii cu concepte și idei noi decât dacă te inspiri de la alții. Dacă te inspiri, poți înțelege mai bine ce funcționează și ce nu și astfel să vii până la urmă cu mai multe idei noi, astfel încât să aibă de câștigat și creațiile tale.

În multe situații, copierea directă a ideilor, fără a acorda niciun fel de credit surselor, nu este o idee bună, dar în alte contexte, e posibil să ai de câștigat dacă faci acest lucru. Copierea exactă de la alte surse este considerată a fi plagiat, aceasta fiind dezaprobată mai ales în mediul academic sau în școală. Acesta este motivul pentru care respectarea drepturilor de autor este importantă în acest sens, iar adăugarea notelor de subsol, precum și a notelor bibliografice sunt două lucruri pe care nu trebuie să le omiți atunci când redactezi o astfel de lucrare academică.

Dacă este să vorbim despre cele mai importante lucrări ale vieții tale, cum sunt cele de diplomă, de master sau chiar cele de doctorat din facultate, cercetarea și studiul sunt extrem de importante. Aici trebuie să te inspiri de la cei care au scris înaintea ta și să-ți formulezi propriile idei bazându-te pe aceste lucruri. Bineînțeles, dacă este vorba despre astfel de lucrări, nu trebuie nici aici să omiți notele de subsol și notele bibliografice.

Situația nonetică apare în momentul în care elevii și studenții recurg la diverse metode de a trece de examene într-un mod fraudulos. De obicei, cele mai cunoscute metode de a face acest lucru sunt de a realiza foițe, de a șopti, a copia de la colegul din față sau să se folosească de tehnologie. Aceste căști de copiat au început să devină din ce în ce mai apreciate, ele fiind destul de inovatoare și oferind studenților și elevilor o portiță de scăpare pentru a trece mai ușor peste examenele mai grele. Aceste metode de copiat la examene nu sunt nici morale și nici corecte față de cei care chiar se pregătesc de aceste examene și iau în serios acumularea de cunoștințe.

Chiar și în această situație, mai apar și unele păreri împărțite, și anume că unii elevi preferă să învețe logic, în timp ce alții rețin cunoștințele, folosindu-se mai târziu de acestea în proiecte. Mai sunt și alte persoane care memorează aceste cunoștințe, iar după examen uită tot. Acest lucru este confirmat și de unele situații în care elevii au învățat un anumit lucru, iar apoi au uitat mai târziu ceea ce au învățat.

Poate procrastinarea să-i facă pe studenți mai puțin etici?

Procrastinarea este unul dintre motivele pentru care mulți studenți ajung în final să recurgă la metode de a copia. Acest lucru se referă la amânarea deciziei de a începe o sarcină sau o activitate. Amânarea înseamnă pierderea unui timp prețios care ar putea fi folosit în alte scopuri, unele dintre ele mult mai utile pentru persoana respectivă.

Studenții și elevii trebuie să țină cont de faptul că procrastinarea reprezintă o pierdere a motivației de a realiza un anumit proiect sau de a studia pentru un examen, preferând să facă unele cumpărături online, să stea pe rețele sociale sau să piardă timpul cu alte activități banale.

Fie că vorbim despre amânare, renunțarea la finalizarea unui proiect sau o evitare a sarcinilor domestice, procrastinarea este o problemă care poate avea un impact major asupra calității vieții.

De multe ori, însă, procrastinarea apare ca urmare a lipsei de motivație, precum teama de a nu face lucrurile perfect sau teama de eșec. De asemenea, ea mai poate apărea și în urma lipsei clarității sau pur și simplu dintr-un obicei. În acest sens, psihologii recomandă schimbarea obiceiurilor nesănătoase cu cele sănătoase. O alimentație mai corectă, o hidratare, dar și o odihnă corespunzătoare sunt aspecte de urmat pentru ca o persoană să se simtă mai bine. De asemenea, evitarea multitaskingului, distragerile și prioritizările ar trebui pe cât posibil evitate.

Care este cauza procrastinării?

Uneori una dintre cele mai comune cauze ale procrastinării o reprezintă convingerea falsă că avem nevoie de inspirație pentru a face anumite lucruri. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că a aștepta momentul potrivit pentru a îndeplini anumite sarcini nu este niciodată un lucru ideal.

Mai ales tinerii și studenții supraestimează timpul rămas pentru a îndeplini unele sarcini. De asemenea, aceștia își mai supraestimează motivația proprie, dar și subestimează timpul necesar finalizării unor anumite activități. Ei mai presupun și că trebuie să se afle într-un cadru potrivit pentru a lucra la un anumit proiect, lucru care nu este adevărat de cele mai multe ori. Aceștia trebuie așadar doar să înceapă să lucreze la un proiect și de aici și motivația lor va crește să continue să facă acest lucru și chiar să ducă la capăt proiectul respectiv.

Se poate face ceva împotriva procrastinării?

Puteți face în primul rând o listă cu sarcinile pe care le aveți de făcut și să le împărțiți în activități pe segmente mai mici. Atunci când vă confruntați cu un proiect de o mai mare anvergură, puteți să-l segmentați pe etape de rezolvare, acestea fiind parcurse pe rând și cu pași mici.

Mai trebuie și să recunoașteți semnele procrastinării, iar pe măsură ce lucrați la îndeplinirea sarcinilor, să acordați atenție gândurilor care încep să vină în minte, și anume gândurile care vă determină să procrastinați. Dacă vă vine un gând care vă oferă tentația amânării, atunci nu alungați acest gând, ci încercați să alocați câteva minute adiționale pentru a continua să faceți activitatea pe care o faceți. În acest fel, va fi mult mai ușor să finalizați anumite activități pe care le aveți în vedere și să duceți în acest fel la capăt sarcinile.