Reacția firească si normala este să încerci să afli imediat despre ce dosar este vorba. Din punct de vedere juridic însă, primul lucru important nu este să construiești scenarii, ci să stabilești în ce calitate procesuală ai fost chemat.
O citație nu înseamnă automat că persoana care o primește este vinovată și nici măcar că este cercetată pentru săvârșirea unei infracțiuni. Poți fi chemat ca martor, persoană vătămată, suspect, inculpat sau într-o altă calitate prevăzută de procedura penală. Fiecare dintre aceste situații vine cu drepturi și obligații diferite.
Codul de procedură penală prevede faptul ca chemarea unei persoane în fața organului de urmărire penală sau a instanței se face, ca regulă, prin citație. Legislația permite și citarea prin notă telefonică, situație în care trebuie întocmit un proces-verbal.
Ai primit o citație la poliție? Uită-te mai întâi la aceste informații
Înainte să cauți pe internet numărul dosarului sau să întrebi cunoscuții ce s-ar putea întâmpla, cauta solutii pe social media sau internet, citește citația integral.
Documentul ar trebui să îți permită să identifici instituția care te cheamă, data și ora la care trebuie să te prezinți, locul audierii, dosarul în legătură cu care ai fost citat și calitatea procesuală indicată.
Această ultimă informație este esențială.
Există o diferență majoră între a merge la poliție pentru că ai văzut un incident și a fi chemat pentru că organele de urmărire penală investighează o faptă care ți-ar putea fi imputată.
Dacă citația nu îți este foarte clară sau ai fost contactat telefonic, este prudent să verifici informația direct la instituția indicată, folosind date de contact oficiale.
Ghidul „Procesul penal pe înțelesul tuturor”, pus la dispoziția publicului prin intermediul Ministerului Justiției, explică tocmai aceste diferențe dintre persoanele implicate într-o cauză penală și rolurile pe care ele le pot avea.
Martor, persoană vătămată, suspect sau inculpat? Diferența contează
În limbajul de zi cu zi, oamenii tind să folosească expresii precum „m-au chemat la poliție” sau „am dosar”. Din punct de vedere juridic, aceste formulări spun foarte puțin.
Martorul este audiat pentru informațiile pe care le poate oferi în legătură cu faptele cercetate. El nu trebuie să reconstruiască ceea ce crede că s-ar fi întâmplat și nici să completeze cu lucruri inventate ceea ce nu isi aduce aminte. Rolul său este să relateze ceea ce cunoaște, în limitele prevăzute de lege.
Persoana vătămată este cea care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală ca urmare a unei fapte penale. Aceasta beneficiază de drepturi procedurale proprii, inclusiv posibilitatea de a propune probe și de a fi asistată de avocat. Codul de procedură penală recunoaște în mod expres dreptul persoanei vătămate de a fi asistată de avocat.
Suspectul este persoana cu privire la care există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Inculpatul este persoana împotriva căreia a fost pusă în mișcare acțiunea penală. Simplul fapt că o persoană are calitatea de inculpat nu reprezintă automat o condamnare. Art. 82 din Codul de procedură penală definește această calitate prin raportare la punerea în mișcare a acțiunii penale.
De aceea, una dintre cele mai utile întrebări înaintea unei audieri rămâne una foarte simplă:
„În ce calitate sunt chemat?”
Răspunsul stabilește, în mare măsură, ce drepturi ai și cum trebuie abordată audierea.
Dacă ești suspect sau inculpat, ai dreptul să nu dai declarații
Una dintre cele mai importante reguli ale procedurii penale este dreptul la apărare.
În cazul inculpatului, Codul de procedură penală prevede expres dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal. Refuzul de a da declarații nu trebuie să producă o consecință defavorabilă doar pentru că persoana a ales să își exercite acest drept.
Totodată, dacă decide să dea declarații, acestea pot fi folosite ca mijloc de probă.
Legea mai prevede dreptul persoanei de a fi informată cu privire la fapta pentru care este cercetată și încadrarea juridică, precum și dreptul de a consulta dosarul în condițiile legii și de a beneficia de avocat ales sau, în cazurile în care asistența este obligatorie, de avocat desemnat din oficiu.
Așadar, întrebarea nu este doar „dau sau nu dau declarație?”, ci mai ales:
„Înțeleg suficient de bine acuzația și situația dosarului pentru a lua această decizie?”
Uneori este utilă o declarație. În alte situații, o declarație dată în grabă, înainte ca persoana să înțeleagă exact ce i se impută, poate complica apărarea.
Nu există o soluție universală. Strategia depinde de circumstanțele fiecărui dosar.
Și martorul are dreptul la neautoincriminare
Aici există una dintre cele mai importante reguli pe care multe persoane chemate la poliție nu le cunosc.
Faptul că ești citat ca martor nu înseamnă că trebuie să răspunzi la orice întrebare indiferent de consecințe.
Art. 118 din Codul de procedură penală, în forma modificată în 2023, reglementează expres dreptul martorului la tăcere și neautoincriminare.
Martorul are dreptul să nu declare fapte sau împrejurări care l-ar putea incrimina, iar organul judiciar trebuie să îl informeze despre acest drept înaintea fiecărei audieri. Mai mult, dacă martorul vine la audiere însoțit de avocat, acesta poate asista la audiere.
Este o distincție importantă.
Martorul are, în principiu, obligația de a declara adevărul cu privire la faptele pe care le cunoaște. Dreptul la neautoincriminare nu trebuie confundat cu posibilitatea de a evita orice întrebare incomodă.
În schimb, atunci când răspunsul la o întrebare ar putea conduce la propria incriminare, situația juridică trebuie tratată cu mult mai multă atenție.
Nu încerca să „înveți pe de rost” declarația înainte să ajungi la poliție
Pregătirea pentru audiere nu înseamnă pregătirea unei povești.
Înseamnă să îți pui in ordine informațiile.
Dacă evenimentele despre care vei fi întrebat s-au petrecut cu câteva luni sau chiar câțiva ani în urmă, este normal să nu îți amintești fiecare oră, dată sau formulare.
Este mult mai corect să spui că nu îți amintești exact un detaliu decât să îl completezi din presupuneri.
Poți însă să îți construiești o cronologie personală înaintea audierii: când au avut loc evenimentele, cine era prezent, ce ai văzut direct și ce informații ai aflat ulterior.
De asemenea, pot deveni relevante documente precum contracte, facturi, extrase bancare, conversații, e-mailuri, fotografii sau alte înscrisuri.
Un principiu simplu si util: nu modifica, nu șterge și nu „aranja” documentele care ar putea avea legătură cu dosarul.
Ele trebuie analizate în forma lor reală.
Ai dreptul să citești declarația înainte să o semnezi
O declarație dată în cadrul unei proceduri penale nu este o simplă discuție.
Ceea ce este consemnat poate deveni mijloc de probă.
Din acest motiv, înainte de semnare trebuie verificat dacă textul redă corect ceea ce ai declarat.
Nu este nepoliticos să citești documentul cu atenție și nici să ceri corectarea unei formulări care nu reflectă exact ceea ce ai spus.
Diferențele aparent minore pot conta. „Am văzut” nu înseamnă același lucru cu „am aflat”, după cum „știu” nu este echivalent cu „cred”.
Într-un dosar penal, precizia formulărilor este mai importantă decât viteza cu care se încheie audierea.
Ce se întâmplă dacă nu te prezinți la citație
O citație oficială nu ar trebui sub nici o forma ignorată.
Codul de procedură penală permite emiterea unui mandat de aducere atunci când o persoană care a fost citată anterior nu se prezintă în mod nejustificat, iar audierea sau prezența acesteia este necesară.
În cazul suspectului sau inculpatului, legea permite, în anumite situații, emiterea mandatului de aducere chiar înainte ca persoana să fi fost chemată prin citație, dacă măsura este necesară pentru soluționarea cauzei.
Dacă există un motiv real pentru care nu poți ajunge la data indicată, de exemplu, o situație medicală sau o imposibilitate obiectivă este mai prudent să contactezi instituția care a emis citația și să clarifici situația decât să nu te prezinți pur și simplu.
Aproape 20.000 de cauze soluționate într-un singur an doar la nivelul DIICOT
Volumul activității judiciare arată de ce interacțiunea cetățenilor cu procedurile penale este mai frecventă decât s-ar putea crede.
Potrivit raportului de activitate aferent anului 2025, DIICOT a avut 48.279 de cauze de soluționat, față de 42.751 în anul precedent. În același an au fost soluționate 19.311 cauze, comparativ cu 15.191 în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 27,12%.
Trebuie subliniat faptul că aceste cifre aparțin exclusiv DIICOT, structură specializată în anumite categorii de criminalitate. Ele nu reprezintă totalul dosarelor penale instrumentate în România și nici numărul persoanelor care au primit citații.
Datele sunt însă relevante pentru dimensiunea fenomenului: numai această structură specializată avea aproape 50.000 de cauze de soluționat într-un singur an.
Pentru o comparație internațională, Ministerul Justiției din Regatul Unit arată că în Anglia și Țara Galilor aproximativ 1,58 milioane de persoane au fost gestionate formal de sistemul de justiție penală în perioada iulie 2024 – iunie 2025, număr în creștere cu 6% față de anul anterior. Statisticile nu sunt direct comparabile cu cele din România, deoarece sistemele juridice și metodologiile de raportare diferă.
Mesajul util nu este că orice persoană citată se află într-o situație gravă, ci exact contrariul: într-un sistem judiciar cu un volum mare de cauze, oamenii pot ajunge în fața organelor de urmărire penală în foarte multe calități și contexte.
Când merită să discuți cu un avocat înainte de audiere
Asistența juridică nu trebuie privită exclusiv ca o reacție după apariția unei acuzații grave.
Uneori, cea mai utilă intervenție a avocatului este înainte de prima declarație.
O consultație initiala poate lămuri ce înseamnă calitatea procesuală menționată în citație, ce drepturi există în situația concretă, ce documente pot fi relevante și care sunt implicațiile unei declarații.
Necesitatea devine mai evidentă dacă ești citat ca suspect sau inculpat, dacă întrebările ar putea privi propriile tale acțiuni, dacă există documente sau tranzacții dificil de explicat ori dacă situația procesuală nu este clară.
Pentru astfel de cazuri poate fi consultat un avocat cu experienta in drept penal. Biroul de Avocatură Gunea include dreptul penal între domeniile sale de practică și oferă asistență în faza de urmărire penală, inclusiv în relația cu Poliția, Parchetul, DNA și DIICOT.
Rolul avocatului nu este să îi spună unei persoane ce poveste să declare. Într-o procedură penală, rolul său este să explice cadrul juridic, să urmărească respectarea drepturilor procesuale și să ajute clientul să ia decizii informate în raport cu situația reală din dosar.
O citație nu spune singură cum se va termina un dosar
Probabil cea mai importantă idee pentru cineva care tocmai a primit o citație la poliție este să nu transforme automat documentul într-un verdict final.
Citația spune că prezența ta este solicitată într-o procedură. Pentru a înțelege ce înseamnă concret trebuie să verifici cine te citează, în ce dosar, în ce calitate și pentru ce dată.
Dacă ești martor, află exact care sunt limitele obligației tale de a declara și dreptul la neautoincriminare. Dacă ești persoană vătămată, interesează-te ce probe și ce pretenții poți formula. Dacă ești suspect sau inculpat, află ce faptă ți se impută și care sunt drepturile tale înainte de a decide dacă și în ce mod vei da declarații.
Într-un dosar penal, primele ore petrecute încercând să înțelegi corect situația pot fi mult mai utile decât primele ore petrecute construind scenarii.
Materialul are caracter informativ general și nu înlocuiește analiza juridică a unui dosar concret. Drepturile și strategia procedurală depind de calitatea persoanei, actele dosarului și circumstanțele fiecărei cauze.
Vrei ca informatia ta sa ajunga la publicul pe care il tintesti? Publica un comunicat de presa →
Platforma Comunicate Wall-Street.ro poate permite doar introducerea unor link-uri NoFollow. Pentru publicarea unui comunicat cu link DoFollow vă rugăm să trimiteți solicitarea către [email protected]. Mulțumim!