6 proceduri de recuperare a creanțelor valabile în România

Publicat pe 4 Septembrie 2020
Nu trebuie să ajungem neapărat în fața instanței pentru recuperarea unei creanțe, deși, uneori aceasta poate fi singura soluție eficientă.

Cele opt proceduri pe care le are la dispoziție un creditor pentru recuperarea creanțelor sunt: 

  • Rezolvarea litigiului pe cale amiabilă;
  • Medierea;
  • Arbitrajul;
  • Procedura de drept comun;
  • Ordonanța de plată;
  • Cererea cu valoare redusă;
  • Somația europeană de plată;
  • Procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă. 

Alegerea o va face ținând seama de o serie de factori precum rapiditatea procedurii de recuperare, suma debitului, raporturile juridice dintre părți, bonitatea și disponibilitatea debitorului, costurile implicate de recuperarea creanței etc.

Vorbim în acest articol despre primele șase proceduri pentru recuperarea creanțelor, ultimele două (Procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă, reglementată prin Regulamentul (CE) nr 861/2007 și Procedura Somației de Plată Europene, reglementată prin Regulamentul (CE) nr. 1896/2006) fiind aplicabile în cazul litigiilor transfrontaliere. 

Ce opțiuni amiabile avem?

Utilizarea uneia dintre primele trei proceduri enumerate va evita ajungerea în instanță. Pentru restul de cinci proceduri litigiul va primi o rezolvare în fața instanței într-un interval mediu de peste un an pentru „Procedura de drept comun” și de cca. 3 luni pentru restul metodelor arătate pentru recuperarea creanței.

Rezolvarea litigiului pe cale amiabilă 

Rezolvarea litigiului pe cale amiabilă constă într-o serie de notificări și negocieri efectuate direct cu debitorul sau prin intermediul unui avocat. Procedura se poate finaliza în fața unui notar prin semnarea unui angajament la plată, care constituie, de altfel, titlu executoriu împotriva debitorului. Acest titlu poate fi executat direct, fără a se mai merge în instanță.

Medierea

Medierea este, conform legii nr. 192/2006, „o modalitate facultativă de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate și confidențialitate”. Medierea este considerată mai rapidă şi, adesea, mai rentabilă decât procedurile judiciare obişnuite [1] (spre exemplu, taxa de timbru se restituie în cazul în care părţile au ajuns la un acord cu ajutorul procedurii medierii, cu excepţia transferului de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri imobile, cât și a altor drepturi reale). Medierea poate avea loc înainte, în timpul sau chiar ulterior apelării la instanţa de judecată.

Cele două prime modalități de recuperare a creanțelor, expuse mai sus, sunt, de altfel, în unele cazuri, obligatorii, ca proceduri preliminare (nu amândouă deodată), înainte de a se apela la instanță.

Arbitrajul

Ce de-a treia modalitate de recuperare a creanțelor, prevăzută de Codul de procedură civilă, dar care nu presupune apelarea la o instanță de judecată este arbitrajul, o jurisdicție privată alternativă. Arbitrajul poate fi unul instituționalizat, părțile acceptând să se supună regulilor de arbitraj ale Curții alese sau unul ad-hoc, printr-un arbitru ales de părți, caz în care normele procedurale (locul arbitrajului, limba și condițiile generale de procedură) vor fi stabilite de acestea. Decizia arbitrală este obligatorie pentru părți și este recunoscută internațional.

Când debitorul nu-și onorează creanța...

Procedura de Drept Comun

Procedura de Drept Comun (executarea silită, conform noului Cod de procedură civilă – art. 622-914) este cea mai utilizată metodă de recuperare a unei creanțe, aplicându-se oricărui litigiu pentru care nu este prevăzută o procedură specială, atunci când debitorul nu înțelege să-și execute de bunăvoie obligația. Competența materială aparține Judecătoriei pentru creanțele până la 200.000 RON și Tribunalului pentru sumele care depășesc acest prag. Împotriva sentinței instanței părțile pot face apel la instanța superioară în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, iar împotriva unei decizii din apel se poate face recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei.

Ordonanța de plată 

Ordonanța de plată (art. 1013-1025 din noul Cod de Procedură Civilă-NCPC) se aplică doar pentru creanțele care sunt certe, lichide și exigibile și reprezintă obligații de plată din contracte civile. În acest caz, procedura preliminară este obligatorie, creditorul trebuind să facă dovada trimiterii către debitor a unei notificări de plată prin care îi pune în vedere acestuia din urmă că poate face plata în termen de 15 zile. Cererea este supusă unei taxe judiciare de timbru mai mici - 200 RON – comparativ cu procedura de drept comun. Împotriva unei ordonanțe de plată, părțile pot face contestație în termen de 10 zile de la comunicarea sentinței. Singurele dovezi admise în acest caz sunt.

Cererea cu valoare redusă 

Cererea cu valoare redusă (art. 1026-1033) este aplicabilă atunci când valoarea cererii (cererilor), fără a lua în calcul dobânzile, onorariul avocatului și alte accesorii, nu depășește 10.000 RON. Acest tip de acțiune nu poate fi utilizată pentru cererile legate de dreptul administrativ, vamal și fiscal, dreptul muncii sau insolvență. Procedura de judecată este scrisă şi se desfăşoară în întregul ei în camera de consiliu. Împotriva deciziei instanței se poate face apel la Tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei.

Referințe:

[1]- European e-Justice Portal. 6 Jan. 2010, e-justice.europa.eu/home.do?action=home. 

Domenii: Finante-banci

Digital Workforce SRL

Vrei ca informatia ta sa ajunga la publicul pe care il tintesti? Publica un comunicat de presa →

Platforma Comunicate Wall-Street.ro poate permite doar introducerea unor link-uri NoFollow. Pentru publicarea unui comunicat cu link DoFollow vă rugăm să trimiteți solicitarea către bogdan.ilie@internetcorp.ro. Mulțumim!