Există soluţii contra fake news, pericolul de azi pentru societate şi pentru valorile şi instituţiile democratice

Publicat pe 27 Martie 2018
200 de participanţi şi 19 vorbitori de marcă la conferinţa internaţională organizată de ARRP, în parteneriat cu ICCO și BCU "Carol I" Intervenţie live a reprezentantului Comisiei Europene Aproape 100.000 de accesări ale transmisiunii live a evenimentului

Bucureşti, 26 martie 2018. O mai mare transparenţă a mediului on-line şi educaţia utilizatorilor şi furnizorilor de conţinut au fost doar câteva dintre soluţiile propuse pentru combaterea fenomenului ştirilor false si manipulării, de către participanţii la Conferinţa „Fake News. O anatomie a mistificării sociale”. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Română de Relaţii Publice (ARRP), în parteneriat cu International Communication Companies Organization (ICCO) şi Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.  Aproximativ 200 de participanţi şi 19 lideri de opinie şi specialişti de talie internaţională au dezbătut fenomenul ştirilor false care afectează societăţi, instituţii şi indivizi, în detrimentul adevărului

 

Cine finanţează fake news?

„Avem nevoie să ştim sursele de finanţare (funding flows) aflate în spatele celor care publică informaţiile online”, pe baza principiului  „urmăreşte banii” (follow the money)”, a subliniat Paolo Cesarini, Head of Unit Social Media & Media Convergence, din cadrul DG (CNECT) a Comisiei Europene, într-o intervenţie live de la Bruxelles. El s-a referit la recomandările făcute săptămâna trecută de Grupul de Experţi înfiinţat de CE, în încercarea de a identifica şi combate fenomenul fake news. Paolo Cesarini a apreciat, de asemenea, că este necesară mai multă transparență a managementului instituțiilor media, dar și a activităților care sunt în spatele publicării acestor informații și al plasării reclamelor pe website-urile îndoielnice, precum mai mai multă transparență legată de conținutul sponsorizat (sponsored content), inclusiv advertising politic."

Fake news afectează competitivitatea economică. Soluţia este adevăratul jurnalism

Din punctul de vedere al omului de PR, fenomenul fake news a devenit o armă împotriva competitorilor economici, este de părere Jurgen Gangoly, Preşedinte pentru Europa al ICCO (The International Communications Consultancy Organization), care a atras atenţia că oamenii care lucreaza în PR au nevoie de parteneri de presă credibili, pentru a-şi comunica politicile economice: „Avem nevoie de media de calitate, credibile, de partea cealaltă a business-ului. Dacă media pierd din încredere,  business-ul are de suferit, pentru că nu putem comunica. De aceea, îi rog pe oamenii de PR să sprijine jurnalismul tradiţional, adevăratul jurnalism”.

Cambridge Analytica – un exemplu al proporţiilor fenomenului

La rândul său, Alina Bârgăoanu, Decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA şi membru al Grupului de Experţi la nivel înalt al Comisiei Europeane, susţine că ar trebui să cunoaştem proporţiile fenomenului, mai ales acum, în urma recentelelor dezvăluiri despre Cambridge Analytica sau a celor despre Internet Research Agency. „Cred că prima măsură de combatere ar fi să ştim în ce constă fenomenul, care este proporţia lui, inclusiv în online-ul din România, care sunt vocile, mesajele şi tehnologiile de amplificare”, a precizat Alina Bârgăoanu.

Mai mult, Decanul Facultatii de Comunicare consideră că „fake news” a devenit un termen „neîncăpator” şi recomandă, ca membru al Grupului de Experţi europeni, „să fie mai puţin folosit, deoarece a început să fie foarte mult politizat, aruncat în bătălia politică şi a devenit un termen umbrelă, sub care pot fi puse foarte multe fenomene”.

Ştirile false, un pericol pentru instituţiile democratice

Colaboararea dintre autorităţile europene şi naţionale cu mediul privat este una dintre soluţiile pe termen scurt propuse de europarlamentarul român Siegfried Mureşan, raportor al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe 2018. În cadrul unui mesaj video transmis participanţilor la Conferinţă, europarlamentarul a amintit că Uniunea Europeana a alocat anul trecut 4,9 milioane de Euro pentru măsuri care să combată acest fenomen.

„Mesajul este foarte clar: ştirile false reprezintă un pericol la adresa proceselor democratice, precum şi a alegerilor, dar şi la adresa valorilor noastre, care în final influenţează politicile publice din mai multe sectoare", a subliniat europarlamentarul Siegfried Muresan.

O chestiune de securitate naţională şi internaţională, generând „geopolitica neîncrederii”

Reprezentantul Papei în România, Monseniorul Miguel Maury Buendia, a atras atenţia ca „stirile false încearcă să schimbe percepţia oamenilor asupra realităţii şi să interfereze în mod negativ în comportamentul social”, iar astazi au capatat o dimensiune amplă, „devenind o chestiune de securitate naţională şi internaţională”.

O altă abordare a fenomenului dezinformării şi ştirilor false a avut-o Dan Dungaciu, Director al Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române, conducător al LARICS (Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică). El a vorbit despre „geopolitica neîncrederii”, la care suntem expuşi noi, occidentalii: „Noi, occidentalii, suntem obişnuiţi să fim suspicioşi, începem să ne indoim de UE, de instituţiile europene, de propriile instituţii, de democraţie şi pe aceste fisuri deja existente, (…) din afară se poate lucra mult mai uşor”. Pe baza acestei suspiciuni apare „geopolitica neîncrederii”, care permite o manipulare mai uşoară. „Nu mai este nevoie de un război clasic, aceste spaţii de neîncredere sunt predispuse la confruntare”, a apreciat Dungaciu.

Educaţia ca soluţie de "vaccinare" anti-manipulare

Ioana Avădani, Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, consideră ca soluţia vine, totuşi, de la fiecare dintre noi: „cultivarea gândirii critice”. „Cât timp lucrăm cu oamenii, singura soluţie câştigătoare este să îi facem să se autosusţină din punct de vedere informaţional. Dacă ne uităm la ceea ce funcţionează în această vaccinare anti-manipulare, cred că cea mai bună soluţie este educaţia”, a conchis Ioana Avădani.

La Conferință au participat ca speakeri: Jürgen Gangoly (Regional President for Europe ICCO – International Communications Consultancy Organization), Mons. Miguel Maury Buendia (Nunţiu Apostolic în România), Paolo Cesarini (Head of Unit Social Media & Media Convergence, Directorate General Communications, Networks, Content & Technology - European Commission), Maxim BEHAR (fost președinte ICCOa Bârgăoanu (expert în cadrul grupului la nivel înalt al Comisiei Europene pentru combaterea ştirilor false,  și decan al Facultății de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA), Dan Dungaciu (director Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, conducător al LARICS - Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică), Ioana Avădani (director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent), Mircea Toma (președinte Active Watch), Toma Cîmpeanu (director Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice - ANSSI), Alex Bălan (Chief Security Researcher Bitdefender), Cristian China-Birta (jurnalist și blogger), Tudor Muşat (jurnalist), Ovidiu Nahoi (redactor-şef RFI), George Bara (Chief Strategy Officer Zetta Cloud), Mihai Voicu (partener ONV LAW), Daniel Dinu (the Q Agency), Ioana Teodorescu (PR Manager Fundatia Inovatii Sociale Regina Maria), Ana-Maria Diceanu (expert comunicare de criză), Sigfriend Mureșan (europarlamentar).

Din partea ARRP, sesiunile au fost moderate de Gabriel Pâslaru (preşedinte ARRP), Camelia Spătaru (vicepreşedinte ARRP), Cornel Cojocaru (senior expert BNR, membru al Juriului de Onoare ARRP), Cătălin Hosu (vicepreședinte ARRP).

Parteneri: Agerpres, Babylon Consult, BDR Associates, Capital Estate, Comm360, Kaufland, Media Trust, Perfect Ltd, Privesc.Eu si Trendy Sound.

Combaterea „fake news” în comunicare, o misiune asumată de ARRP

Conferinţa ”Fake News. O anatomie a mistificării sociale” este prima dintr-o serie de acţiuni pe care ARRP le va înteprinde anul acesta, pentru a susţine combaterea acestui fenomen, care capata amploare, şi a informării corecte a cetățenilor, conform dreptului la informare proclamat de Art. 19 al Declarației Universale a Drepturilor Omului, în sprijinul adevărului.

Rezultatele Eurobarometrului din 12 martie au arătat că 83% dintre cetăţenii europeni consideră că fenomenul fake news este o ameninţare pentru democraţie, pentru instituţiile europene şi pentru societatea contemporană.

***

Despre Asociația Română de Relații Publice

Fondată în 1995, Asociația Română de Relații Publice - ARRP a fost creată pentru a face familia comunicatorilor din România mai puternică. Astăzi, ARRP reunește atât specialiști redutabili, care au pus bazele acestei profesii în România, cât și tineri profesioniști, aflați la începutul carierei lor. Începând din 2012, Asociația și-a lărgit aria de cuprindere, invitând în rândurile sale nu doar comunicatori individuali, ci şi firme şi departamente de comunicare din companii și instituții, plecând de la convingerea că în acest fel forța sa va spori și interesele comunicatorilor vor fi servite mai bine. Mai multe detalii despre ARRP și despre eveniment puteți afla vizitând site-ul asociației: http://arrp.eu/

Despre ICCO:

Una dintre cele mai mari organizații internaționale de relații publice, The International Communications Consultancy Organisation - ICCO este reprezentată de asociații naționale din 55 de țări de pe toate continentele, reunind peste 2.500 de agenții.

Cu respect,

Gabriel Paslaru

Președintele ARRP

Mobil: 0744 530 583

Domenii: New Media

Vrei ca informatia ta sa ajunga la publicul pe care il tintesti? Publica un comunicat de presa →