Sustainable Mobility Forum 2020: Mașinile Tesla vor putea fi achiziționate în România prin programul Rabla Plus

Sustainable Mobility Forum 2020 a adus la masa discuțiilor importanți actori din zona guvernamentală și de business, reuniți să răspundă problematicilor cu care ne confruntăm în prezent, în ceea ce privește pandemia COVID-19 și importanța unui transport sustenabil, rezilient și sigur. 

Speakerii acestei ediții au fost: LÁSZLÓ BORBÉLY, Consilier de Stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Paul ȘERBĂNESCU - Șef Birou Programe Strategice în cadrul AFM (Administrația Fondului pentru Mediu), Dimitar STOYANOV - Country Manager SPARK Romania, Demis GHINDEANU - Founder&CEO GetPony, Sebastian COCHINESCU - CEO si Fondator Tailpath.com, Remus Mihai HÎRCEAGĂ - Senior Partner al Expense Reduction Analyst Europe (ERA), Oraan MĂRCULESCU - Consultant GreenTech. Discuțiile au fost moderate de Dan SCARLAT, editor șef la Auto Motor și Sport.

LÁSZLÓ BORBÉLY, Consilier de Stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a vorbit despre rolul catalizator al departamentului pe care îl conduce din 2017 și despre faptul că în noiembrie va fi prezent în Parlament cu primul raport în ceea ce privește acțiunile desfășurate în zona de dezvoltare durabilă: "...vom prezenta stadiul în care ne aflăm cu implementarea agendei 2030, mobilitatea se regăsește în foarte multe dintre aceste obiective. Pe baza strategiei facem un plan de acțiune, prin intermediul hub-urilor din fiecare minister.... trebuie să avem un concept integrat, care înseamnă zone verzi, parcări, decongestionarea orașelor, mașini care să nu polueze, piste pentru biciclete etc". 

Domnul Ministru a vorbit și despre faptul că se lucrează la elaborarea unui plan local, care vizează economia circulară, dar și despre atingerea țintelor de energie regenerabilă, răspunzând întrebării adresate de Remus Hîrceagă, referitor la programe care se aplică în agricultură în direcția folosirii biomasei.

În ceea ce privește energiile regenerabile, cu posibilitatea folosirii acestora și în mobilitate, domnul Ministru a vorbit audienței despre faptul că există în România un hub de cercetare a hidrogenului, care funcționează la Râmnicu Vâlcea și care a adus deja investitori străini, interesați în folosirea acestui tip de energie alternativă.

Reprezentantul AFM, Paul Șerbănescu, a adus în discuție o serie de acțiuni și obiective, care constituie parte a unei strategii comune integrate de mediu și energie, pe care AFM o derulează în prezent. Răspunzând întrebărilor, Paul Șerbănescu a confirmat faptul că programele Rabla Clasic și Rabla Plus (mașini și motociclete) continuă pe parcursul anului 2020, cu șanse foarte mari de extindere, în aceleași condiții, și în anul 2021.

În ceea ce privește statistica numărului de mașini electrice vândute prin program în acest an, Paul Șerbănescu a vorbit despre faptul că se observă un switch al polului de interes în ceea ce privește achiziția de mașini eco, dinspre companii către persoane fizice, dar și despre faptul că a crescut fulminant interesul pentru achiziționarea de mașini electrice, în detrimentul celor hibrid.

"Până acum, folosind jumătate din bugetul alocat, au fost vândute 1.750 de mașini electrice și plug-in, dintre care 1.400 electrice, 1.100 dintre acestea fiind achiziționate de persoane fizice", a spus acesta. 

Ca și noutate a programului Rabla Plus, vor putea fi achiziționate, în regim de auto noi, autovehiculele folosite la drive-test, dar și cele rulate, cu până la 6.000 km la bord.

O altă noutate comunicată de reprezentantul AFM constă în faptul că s-a introdus în program posibilitatea achiziționării mașinilor Tesla, cu toate particularitățile ce țin de înregistrarea ei, dealer-ul Tesla în România, fiind înscris deja în program.

La întrebarea lansată de Oraan Mărculescu, referitor la stabilirea unor limite de preț pentru mașinile care se vând în Program, Paul Șerbănescu a menționat că "nu există limitări de preț, noi vrem să încurajăm mobilitatea electrică, mai ales că aceste mașini rămân în România".

Alte întrebări la care Paul Șerbănescu a răspuns au făcut referire la programe de finanțare a infrastructurii în localități și municipii de grad 2 și în stațiuni de interes național, la scheme de încurajare a folosirii combustibililor alternativi (GNL, GPL, hidrogen, biocombustibil), la programe de transport public (unde, ca noutate, vor fi subvenționate și tramvaie, alături de autobuze electrice, GNC și troleibuze), micromobilitate, dar și obligativitatea ca toți cei care construiesc clădiri de birouri, dar și rezidențial, să aloce un număr de locuri de parcare și stații aferente pentru mașinile electrice.

În contextul COVID-19 și al acordării ajutoarelor pe schema de MINIMIS, este în pregătire și o schemă de ajutor de stat, fără limită superioară, care vizează achiziționarea de mașini electrice, care va veni în ajutorul companiilor de car-sharing și de leasing sau în sprijinul companiilor mari de curierat, transport, care vor să își înnoiască flota, prin achiziționarea de mașini electrice.

Ca urmare a discuțiilor s-a ajuns la concluzia unanim agreată de interlocutori, conform căreia, pentru a avea mai multe mașini electrice și stații de încărcare electrică, trebuie, în primul rând, făcut un upgrade rețelei energetice, astfel încât să poată susține toți consumatorii. Aceasta, în special, dacă este dorită atingerea obiectivelor asumate, printre care acela ca în 2030 să circule în România peste un milion de mașini electrice. În acest sens, trebuie elaborată și susținută o strategie integrată de finanțare a infrastructurii electrice.

În viitorul apropiat, AFM va gândi elaborarea unor scheme care să încurajeze folosirea tuturor combustibililor alternativi, iar în această direcție prinde contur și finanțarea programelor de cercetare-inovare, care vin la pachet cu sprijinirea dezvoltării clusterelor de inovare, care aduc plus-valoare și sunt foarte importante în economia unei țări.

Dimitar Stoyanov, country manager al Spark Romania și reprezentant al companiei Eldrive Charging Platform din Bulgaria, a subliniat importanta creării unui mediu legislativ standardizat, care va duce la implementarea mai rapidă a unei infrastructuri care să vină în sprijinul electromobilității în general, care să facă posibilă încărcarea mașinilor în mult mai multe locații și care să ajute la dispersarea încărcăturii energetice în rețea, într-un mod mai adecvat.

Ceea ce face ca serviciul oferit de Spark Romania să fie unic și diferit față de alte companii de car-sharing din România este faptul că acesta folosește doar mașini electrice. Compania operează, în prezent. o flotă de aproape 300 de mașini electrice, care, gradual, va crește, ajungând la peste 550 până la începutul anului viitor. Pe toate piețele unde compania este momentan prezentă (Lituania, Bulgaria si România), serviciul a avut o contribuție majoră la schimbarea mentalității oamenilor în ceea ce privește deținerea și conducerea unui vehicul electric. După cum a punctat Dimitar Stoyanov, "aceștia și-au dat seama că nu este ceva venit din spațiu, ci este deja la îndemâna oricui. Spark este practic cel mai mare test drive cu mașini electrice, care poate fi organizat undeva și care să permită tuturor să încorporeze în rutina zilnică uimitoarea tehnologie folosită de vehiculele electrice".

Deoarece compania folosește doar mașini electrice, stațiile de încărcare îi sunt indispensabile în buna funcționare. Cea mai mare parte a proprietarilor de mașini electrice își încarcă mașinile acasă sau la muncă, dar pentru restul operatorilor este crucial să beneficieze de stații electrice publice, unde să își poată încărca mașinile. Stațiile de încărcare sunt adesea folosite, de asemenea, de către utilizatorii serviciului, în timpul sesiunilor de închiriere. De aceea, este important să existe proceduri legislative clare, standardizate în această privință, pe de o parte, dar și o planificare strategică a capacității rețelei electrice, pe de altă parte, astfel încât companiile să nu fie obstrucționate când doresc să facă investiții în infrastructura de încărcare.

Demis Ghindeanu, Co-Fondator Pony Car Sharing, prima companie de car sharing din România, înființată la Cluj în anul 2015, a făcut o scurtă incursiune în timp și a vorbit despre cum arăta business-ul de car-sharing acum cinci ani, ce s-a schimbat între timp, dar mai ales cum arată acum, în vreme de pandemie. În urmă cu doi ani, compania a renunțat să mai utilizeze mașini electrice, din cauza problemelor generate de inexistența unei rețele de stații de încărcare, distribuite în mod unitar în tot orașul. În concordanță cu Dimitar Stoyanov, acesta consideră că existența și dezvoltarea unei rețele de stații de încărcare este prioritară pentru încurajarea achiziției de mașini electrice. Chiar daca în 2020, infrastructura stațiilor de încărcare este relativ accesibilă pentru un consumator privat, pentru companiile de car-sharing este încă o mare provocare, mai ales în condițiile în care s-au înmulțit deținătorii privați de mașini electrice.

"Nu știu câte stații sunt cu adevărat fast charging, în acest moment, în România", a mai spus Demis Ghindeanu, acest tip de stații fiind cel de care operatorii de flote mașini electrice au nevoie.

Remus Hîrceagă, om de afaceri cu vastă experiență în domeniul energetic, a menționat și el că la acest moment "infrastructura actuală nu permite acest tip de stații fast charging". Ca utilizator al unei mașini eco, a constatat acest lucru din proprie experiență.

Oraan Mărculescu a adăugat că "trebuie finanțată crearea sau upgradarea infrastructurii, astfel încât să susțină stațiile electrice".

"Care au fost provocările și schimbările aduse de pandemia COVID-19 în ceea ce privește business-ul în care activează?", întrebarea lansată de Dan Scarlat, la care toată lumea prezentă a considerat pandemia atât o mare provocare, dar și, în unele situații, o oportunitate.

Dimitar Stoyanov a declarat că "martie a fost o lună în care cererea a scăzut. Am început să dezvoltăm strategii, pachete speciale, care să atragă clienți, să le arate că îi protejăm și că avem grijă de sănătatea lor, dezinfecția mașinilor fiind o prioritate. Am observat însă, în același timp, că oamenii au început să înțeleagă la justa valoare conceptul de car-sharing și deplasarea în condiții de siguranță pe distanțe scurte. Pandemia a accelerat mersul normal al businessului pe mai departe".

Demis Ghindeanu a spus că "din perspectiva clienților noștri, pandemia a adus nevoia de siguranță. Clienții preferă să țină o mașină pe termen lung, chiar dacă doar pentru curse scurte. Ne-am adaptat și am venit în sprijinul lor cu reduceri și vom lansa săptămâna viitoare un serviciu asemănător celui de rent-a-car. Trendul este ca oamenii să țină mai mult timp mașina, să o folosească în exclusivitate. Ca urmare, vom avea practic un nou tip de serviciu, cel mai probabil denumit Pony-rent".

Remus Hîrceagă avea în dezvoltare un concept de stații do it your self, stații containerizate de combustibili fără personal, început înainte de pandemie. Această perioadă s-a demonstrat a fi o oportunitate, care nu fusese luată în considerare la începutul afacerii.

"Proiectul în sine a pornit ca un triunghi energetic, combustibil, stație fără personal, stație încărcare electrică și parte pe gaz. În acest moment, vorbim despre o stație do it your self, în aer liber, unde oamenii nu interacționează cu alți angajați, ceea ce este un plus la ora asta (n.r. în vreme de pandemie), amplasată într-un street mall, în provincie, fiind un centru de mobilitate care atrage foarte mulți oameni. În acest fel, prețurile sunt și mult mai competitive", a spus acesta.

Sebastian Cochinescu a completat că "TailPath.com a venit în sprijinul clienților săi pe perioada pandemiei, oferind servicii gratuite, în special celor cu probleme financiare".

Specialist pe zona de blockchain și trasabilitate, Sebastian Cochinescu a răspuns întrebării lansate de Oraan Mărculescu: cum ar fi dacă am putea finanța proiecte în funcție de urmărirea gradului de poluare sau al avantajelor pe care le aduc la nivel de reducere a poluării?

Sebastian Cochinescu a explicat faptul că ”cu tehnologia blockchain se pot face multe, blockchain-ul este doar o parte a tehnologiei la care se face referire; prin blockchain se poate face inclusiv un sistem de auction sau bidding pe fiecare zonă energetică, astfel că plătești mai puțin, există o competiție, energia poate fi întoarsă într-un sistem descentralizat și multe altele. Trasabilitatea poare fi urmărită și verificată; există însă o problemă la nivel global, suntem foarte mult în urmă cu infrastructura".

În perioada pandemiei, urmărirea trasabilității produselor s-a arătat a fi de mare ajutor, multe dintre echipamente de protecție medicală vândute fiind false. Astfel, s-a observat un interes crescut în această perioadă, mai ales din zona guvernamentală. TailPath este deja implicat în activități din zona agro-alimentară și băuturi, anumiți producători din Marea Britanie și clienții lor își doresc să afle dacă proveniența mărfurilor este una legitimă, în special, pentru că produsele se primesc, în această perioadă, direct acasă.

Care sunt cele mai mari provocări în domeniul mobilității și electromobilității, cu excepția problematicii infrastructurii, deja discutate, a fost întrebarea de final a discuțiilor dedicate subiectului, adresată de Dan Scarlat celor prezenți.

Dimitar Stoyanov consideră că în această sferă pot fi încadrate probleme legate de producție, întâlnite de compania pe care o conduce, în special în perioada de început a activității, când niciun producător nu era pregătit să preia și să execute comenzi foarte mari de mașini electrice. Mai poate fi luat în calcul și prețul mașinii, însă nu în așa mare măsură, atâta vreme cât mașinile vor fi dotate cu tehnologie avansată, care să permită o încărcare mai rapidă și cu o autonomie suficientă, care să asigure deplasări pe distanțe mari. Setarea mentală a oamenilor poate fi, de asemenea, o provocare ce trebuie depășită, mai ales în momentul în care oamenii înțeleg pe deplin beneficiile oferite de o mașină electrică.

Demis Ghindeanu este de acord cu faptul că setarea mentală a oamenilor este una foarte importantă în problematică. Este greu pentru oameni să înțeleagă conceptul de car-sharing. Pe termen scurt, poate fi adusă în discuție criza sanitară, care ne afectează foarte mult, oamenii nu se deplasează, iar momentan mobilitatea este în scădere. Legislația în domeniu, care diferă de multe ori de la localitate la localitate, nu sprijină foarte mult sectorul de car-sharing. Mai sunt de luat în considerare și aspectele logistice legate de infrastructură, dar și costurile enorme generate cu creșterea capacității energetice, care uneori depășesc valoarea stațiilor în sine. El vede, de asemenea, o problemă în faptul că autoritățile nu înțeleg foarte bine problemele cu care se confruntă industria de car-sharing și iau masuri fără a invita la discuții părțile implicate în acest business.

Paul Șerbănescu consideră că cea mai mare problemă a mobilității o constituie sincopele dintre instituțiile statului și semnalele care vin din partea mediului privat; iar la nivel macro, alinierea strategiilor ar rezolva nevoia privată pentru infrastructură.

Pandemia, în opinia sa, a creat și ea o tendință aparte, cel puțin pe termen scurt, care nu se știe în ce direcție va evolua. Printre trenduri și probleme ce trebuie rezolvate în electromobilitate, Paul Șerbănescu numește combustibilii alternativi, comparabilitatea prețurilor și accizarea.

Oraan Mărculescu, "avocatul electromobilității" a concluzionat, că, în opinia sa, trebuie să acordăm mașinii electrice un interes aparte și că dacă o vom compara cu o mașină convențională similară, vom vedea că aceasta duce la reducerea emisiilor poluante sau a gazelor cu efect de seră cu 50%. Potrivit acestuia, dacă se va reduce componenta poluantă a producerii carburanților, cu atât va crește gradul de discrepanță dintre cele două tipuri de mașini.

"Electromobilitatea este doar o etapă, până vom ajunge la ceva cu adevărat nepoluant, fie că e vorba despre hidrogen sau alți carburanți, însă electrombilitatea merită tot efortul", a mai spus Mărculescu.

Remus Hîrceaga, concluzionând cele discutate: "Mobilitatea va avea mare legătură cu car sharing-ul, mulți vor intra pe acest segment, iar aici fac referire la producători și firmele de leasing. Electromobilitatea trebuie, însă, privită și din perspectiva producerii carburanților; dacă vom folosi doar carburant fosil la producerea energiei nu vom realiza mare lucru. Trebuie să producem energie verde la alimentarea mașinilor electrice....Toate strategiile cu privire la energia, producția și infrastructura de energie trebuie interconectate."

Sebastian Cochinescu consideră că tehnologia blockchain, prin procesul de urmărire a mărfurilor (trasabilitatea) poate interveni în reglarea a două probleme majore care apar în lanțul logistic al producerii autovehiculelor electrice sau nu.

"Faptul că multe piese sunt piratate, contrafăcute, dar și complexitatea lanțurilor logistice...70% din producția de cauciuc natural se duce către anvelope, iar 85% din producția de cauciuc natural provine de la circa 7 milioane de producători individuali. Vorbim despre un coșmar logistic în acest caz, aici poate ajuta tehnologia blockchain și sistemul de trasabilitate, care poate optimiza procesele de business și reduce costurile", a explicat Cochinescu. 

Discuțiile s-au încheiat într-o notă optimistă, cu propuneri lansate către AFM în ceea ce privește încurajarea sistemului de car-sharing prin oferirea de tichete anuale pentru utilizatori, dar și cu credința că perspectivele actuale se vor schimba, astfel încât transportul și soluțiile alternative să fie văzute ca un beneficiu pentru orașe, ca servicii care vin în sprijinul unei mobilități sustenabile, reziliente și sigure.

Parteneri: SPARK Romania - Industry Partner, Next Energy Partners, Private Jets Europe

Supporting Partner: Asociatia Together for a Better Tomorrow.

Parteneri media: Auto Motor si Sport, Auto Bild Romania, Rhapsody Magazine, NeTV, Idea Events.

Despre organizator:

Cu experiență în organizarea de evenimente private, în 2016, Idea Events a început organizarea unor serii de evenimente publice generate de cele mai de actualitate subiecte internaționale și naționale în ceea ce privește sustenabilitatea și dezvoltarea durabilă.

Cu fiecare eveniment organizat, Idea Events promovează bunele practici, încurajează creativitatea și facilitează schimbul de experiență. Toate materialele folosite în cadrul evenimentelor sunt confecționate din materiale reciclate, iar prin fiecare acțiune este promovată o abordare cât mai prietenoasă cu mediul înconjurător.

Contact: gabriela@idea-events.com

Tel: 0799 13 12 44