Tratamentul anginei pectorale: Cum se realizează?

Publicat pe 13 Mai 2022
Angina pectorală sau durerea în piept este cel mai frecvent simptom al bolii coronariene și apare atunci când fluxul de sânge oxigenat către inimă este afectat. Este descrisă adesea ca o senzație de presiune sau greutate în piept, de ”gheară care strânge pieptul”.

Durerea poate iradia în braț, gât, maxilar, umăr sau spate și mai poate fi însoțită de simptome precum amețeală, oboseală, dificultăți de respirație ori greață.

Tratamentul anginei pectorale vizează ameliorarea durerii și a celorlalte simptome, precum și prevenirea sau reducerea riscului unui atac de cord. Există mai multe metode de tratament, iar în continuare vom vorbi despre fiecare dintre acestea.[2]

1. Schimbarea stilului de viață

Alături de alte metode de tratament, adoptarea unui stil de viață sănătos poate contribui la ținerea sub control a anginei pectorale. Se recomandă:

  • Renunțarea la fumat;
  • Menținerea unei greutăți sănătoase;
  • Odihna;
  • Exercițiile fizice regulate;
  • Verificarea colesterolului;
  • Identificarea unor metode a gestiona stresul;
  • Adoptarea unei diete bogate în fructe, legume, cereale integrale, lactate cu conținut scăzut de grăsime și surse de proteine sărace în grăsimi.[2]

2. Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos pentru angina pectorală poate include:

  • Nitrati;
  • Beta-blocante;
  • Blocante ale canalelor de calciu;
  • Anticoagulante;
  • Antiplachetare;
  • Statine.[2]

3. Angioplastia coronariană

Atunci când tratamentul medicamentos nu este suficient pentru a ține sub control angina pectorală, se recomandă anumite intervenții, iar una dintre acestea este angioplastia coronariană cu stenturi.

Aceasta este o procedură minimă invazivă prin care sunt lărgite arterele coronare îngustate sau blocate pentru a restabili fluxul normal de sânge către mușchiul inimii. În acest scop se pot folosi stenturi, tuburi mici dintr-o plasă metalică foarte fină. În majoritatea cazurilor, acestea sunt impregnate cu anumite substanțe sau medicamente care contribuie la prevenirea restenozării arterei.

Procedura propriu-zisă începe prin introducerea unui cateter (un tub subțire, flexibil) în arteră. Se injectează și o substanță de contrast care permite vizualizarea arterelor și punerea în evidență a blocajelor. Acolo unde se observă îngustări ale arterelor, se intervine apoi prin implantarea unuia sau a mai multor stenturi.

Angioplastia este considerată, în general, o procedură sigură, dar asta nu înseamnă că este complet lipsită de riscuri. Printre acestea se numără:

  • Reacții alergice la substanța cu care a fost impregnat stentul, materialul din care este realizat acesta sau chiar substanța de contrast folosită;
  • Sângerare în zona în care a fost introdus cateterul;
  • Formarea unor cheaguri de sânge;
  • Deteriorarea unei valve cardiace sau a unui vas de sânge;
  • Infarct;
  • Insuficiență renală;
  • Aritmie.

Recuperarea completă după angioplastie durează o săptămâna sau chiar mai puțin.[1]

4. Bypass-ul coronarian

În funcție de severitatea sau locația blocajelor, poate fi necesar un bypass coronarian. Această intervenție redirecționează fluxul de sânge în jurul secțiunii blocate din artera coronară. În cadrul operației, un vas de sânge sănătos este recoltat din altă parte a corpului și grefat pe artera blocată. În timpul unei intervenții pot fi înlocuite până la patru artere coronare.

Recuperarea poate dura între 6 și 12 săptămâni, perioadă în care se va evita efortul fizic intens. Printre complicațiile ce pot apărea după operație se numără:

  • Sângerări;
  • Aritmie;
  • Cheaguri de sânge;
  • Infecții;
  • Insuficiență renală;
  • Infarct.

Mai trebuie menționat și că unele afecțiuni medicale pot complica intervenția chirurgicală sau chiar pot face imposibilă realizarea acesteia. Printre acestea sunt incluse:

  • Diabetul;
  • Emfizemul;
  • Bolile renale;
  • Boala arterială periferică.[3]

Angina pectorală este un semn că fluxul de sânge către inimă este afectat și poate indica existența unei boli cardiovasculare. După cum am văzut mai sus, există mai multe metode de tratament la care se poate apela pentru a gestiona angina pectorală. După o serie de teste și de investigații, un medic cardiolog ți-o va recomanda pe cea potrivită pentru tine. Dacă te confrunți cu dureri bruște, inexplicabile, în piept sau dacă simptomele se înrăutățesc ori apar altele noi, consultă de urgență un specialist.[2]

Bibliografie:

  • “Angioplasty and Stent Placement - Heart: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2014, medlineplus.gov/ency/article/007473.htm. Accessed 3 May 2022.
  • Crosta, Peter. “Everything You Need to Know about Angina.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 18 Nov. 2020, www.medicalnewstoday.com/articles/8886. Accessed 3 May 2022.
  • Krans, Brian. “Heart Bypass Surgery.” Healthline, Healthline Media, 26 June 2012, www.healthline.com/health/heart-bypass-surgery#types. Accessed 3 May 2022.
  • Domenii: Lifestyle

    Digital Workforce SRL

    Vrei ca informatia ta sa ajunga la publicul pe care il tintesti? Publica un comunicat de presa →

    Platforma Comunicate Wall-Street.ro poate permite doar introducerea unor link-uri NoFollow. Pentru publicarea unui comunicat cu link DoFollow vă rugăm să trimiteți solicitarea către bogdan.ilie@internetcorp.ro. Mulțumim!